Cobza
This website is UNDER CONSTRUCTION - 12 Jan 2026
Cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO.
This website is UNDER CONSTRUCTION - 12 Jan 2026
Cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO.
Cobza este un instrument muzical cu coarde ciupite de proveniență populară, netemperat. Mai multe tipuri de instrumente cu coarde au acest nume - cobza românească, kobza ucraineană. Ea este răspândită în România și Republica Moldova și face parte din familia lăutei. Are o cutie de rezonanță bombată pe a cărei față se află deschideri înguste ce creează un sunet sec, caracteristic.
Cutia este realizată din paltin, iar fața din molid. Din deceniul 6 al secolului XX pare a se fi încetățenit utilizarea călușului, sub corzi, pentru obținerea unui sunet mai puternic. Îi amintim, printre cei care au dezvoltat cobza ca instrument de acompaniament, cât și solistic pe:


Origini: secolul al XVI-lea, anii 1500-1600
Spre deosebire de chitară, care are spatele drept, cobza are o cutie de rezonanță bombată, formată din mai multe segmente de lemn (doage), semănând cu o jumătate de pară sau de dovleac. Gâtul scurt - este unul dintre puținele instrumente cu coarde unde gâtul este extrem de scurt raportat la corp. Capul frânt - cuiele de acordaj sunt plasate pe un suport reglat la un unghi ascuțit (aproape de 90 de grade) față de gât, o trăsătură arhaică distinctivă.
UNESCO descrie cobza ca fiind unul dintre cele mai vechi instrumente de acompaniament din România și Moldova, cu atestări clare în tradiția muzicală din secolul al XVIII-lea și anterior.
Cobza are o tradiție de cel puțin 400 - 500 de ani în Europa de Est
Primele reprezentări iconografice în fresce - Humor, Voroneț, sursa: www.muzicieni.cimec.ro
Probabil începutul apariției prin influențe orientale aduse de muzicieni itineranți, sursa: www.cnr-unesco.ro
Documentat ca instrument tradițional consacrat în muzica populară locală, sursa: www.cnr-unesco.ro

Grigore Kiazim, cobza, Hora de la Clejani, 1958, sursa: Youtube.com/@oarhiva

Simion Bogdan Mihai & Lăutarii de Mătase, un concert care aduce muzica veche românească în prezent, cu farmec, energie și povești.

Pe 25 aprilie 2026 vă dăm întîlnire la Potcoava de AUR 2026 București! Vor participa: Lăutarii lui Botgros! Baletul Național JOC, Mioara Velicu, Ion Paladi, Sofia Vicoveanca, Paul Surugiu FUEGO, Gabriel Nebunu, Paul Ananie, Andreea Haisan, Gabriel Dumitru, NICU MÂȚĂ, Maria Beatrice Băndoiu, Marian Medregoniu, Roberta Crintea, Zorina Balan, Paula Hriscu, Maria Chivu, Laura Erhan, Theodora Baloșin, Mihaela Tabură, Tatiana Jacot, Lilia Roșca, Alexandru Cibotaru. Sponsor General: COTNARI
În tradiția populară și în cercetările etnomuzicologice se consideră că forma actuală a cobzei s-a stabilizat în spațiul carpato-dunărean în perioada medievală târzie, ca adaptare locală a instrumentelor cu coarde ciupite din Orient (de exemplu barbat sau oud), care au ajuns în zonă prin intermediul muzicienilor lăutari începând din secolele XV - XVII.
Cobza este un supraviețuitor. Deși în secolul XX a fost aproape înlocuită de țambal sau chitară, ea a ieșit în evidență recent printr-o renaștere culturală. Cobza este piesa centrală în muzica de tip neo-folk sau world music din Balcani. Cobza a rămas legată de figura mitică a cobzarului, personajul care păstrează istoria orală și baladele vechi (cum este „Miorița” sau baladele haiducești).
Varianta internationala in limba engleza a Platformei
Istoria ne releva peste 11 artisti cobzari deveniti celebri pentru talentul lor
Peste 25 artisti contemporanti care canta la cobza acum in Romania si Republica Moldova
O cobză are, de regulă, 8 până la 12 corzi, grupate în 4-6 coruri (corzi duble).